Intrebare mare

[VAX]

Ati incercat sa mariti la sute de mA curentul de mers in gol la etajele finale clasa AB ?
Presupun ca dispar total distorsiunile de racordare specifice amplificatoarelor cu tranzistoare si ca nu mai sunt diferente in raport cu amplificatoarele cu lampi.
Ar mai fi zgomotul de fond, care la finalele cu tranzistoare este semnificativ mai mare decat la cele cu lampi. Dar se poate reduce prin selectia tranzistoarelor (pentru zgomot mic la curent mare) si prin reactie negativa puternica, care reduce si distorsiunile.

[SSB]

Vrei sa devii audiofil?
Ceea ce intrebi se practica de zeci de ani deja dar sint si unele mici probleme pe linga disipatia termica marita.
Distorsiunile de racordare se reduc senificativ dar tot nu suna ca amplificatoarele pe tuburi pt ca sunetul lor are si alte caracteristici mai speciale (nu neaparat performante pozitive) fata de cele tranzistorizate.

[VAX]

Audiofil nu am cum sa fiu la batranete, nici frecventele inalte (peste 8 KHz) nu le percep. Ascult mai mult la casti.
Care ar fi caracteristiile speciale ale amplificatoarelor cu tuburi ? Un amplificator in clasa D merge perfect, daca este proiectat si construit ca la carte.

[flomar60]

AAF-ul pe lămpi se zice că favorizeză armonicele de ordin par care ar gâdila plăcut auzul....după urechile proprii un AAF pe lămpi sună mai plăcut decât un AAF pe siliciu....parcă apare ceva special mai ales în zona medii-înalte....însă toată treaba e sută la sută subiectivă!

[VAX]

Eu cred ca avantajul la lampi este 100% de la functionarea in clasa A, cu distorsiuni neglijabile la volum mic. Ar mai putea contribui si zgomotul neglijabil, daca nu luam in calcul brumul.
In ce priveste etajele finale cu lampi in clasa AB, probabil ca se simt ceva distorsiuni de racordare. N-am avut ocazia sa ascult la amplificatoare cu lampi in contratimp.

[franzm]

Ati incercat sa mariti la sute de mA curentul de mers in gol la etajele finale clasa AB ?
Presupun ca dispar total distorsiunile de racordare specifice amplificatoarelor cu tranzistoare si ca nu mai sunt diferente in raport cu amplificatoarele cu lampi

Distorsiunile de racordare dispar atunci când dispare racordarea. Adica atunci când ambele tranzistoare finale contribuie tot timpul la semnalul de iesire. Adica la functionarea în clasa A. Daca mariti curentul de repaus, nu faceti decât sa mutati problema în alt punct al semnalului de iesire (de fapt în doua puncte). Si în loc sa scada, distorsiunile cresc. Si daca deranjeaza caldura degajata de clasa A cu variatie liniara a curentului, n-aveti decât sa încercati variantele cu caracteristica patratica sau cubica (Hegglun). Eu le-am încercat dar, pentru simplitate, prefer "clasa" XD sau clasa AB cu polarizare adaptiva.

[VAX]

Nu consider corecta explicatia dumneavoastra. Functionarea tranzistoarelor finale la curent de repaus marit, aproape ca in clasa A, reduce distorsiunile la nivel mic, exact acolo unde deranjeaza. Si se mentine impedanta mica la iesire. Evident ca randamentul scade mult.
Variantele despre care vorbiti sunt de compromis, sa nu scada prea mult randamentul.
Eu asa mi-as construi un amplicator pentru casti sau de putere mica (sub 10W), pentru auditii in casa.
Circuitul integrat TDA2009 are distorsiuni mult mai mici decat TDA2005 pentru ca are curentul de repaus la finali marit. Schema interna la cele doua integrate este aproape la fel.

https://www.st.com/resource/en/datasheet/cd00000127.pdf
https://www.st.com/resource/en/datasheet/tda2005.pdf

[VAX]

Am simulat functionarea unui etaj final in clasa B la Ui=1V si la Ui=5V. Distorsiunea de racordare este evidenta si se observa imbunatatirea formei semnalului (sinusoidal) la tensiune de comanda marita.

Final_B_1V.jpg (72.47 KiB) Vizualizat de 2331 ori

Final_B_5V.jpg (71.8 KiB) Vizualizat de 2331 ori

La etajul final in clasa AB distorsiunea de racordare dispare la curent de polarizare prin tranzistoare marit. Tensiunea de la intrare este de 1V.

Final_AB_7,5mA.jpg (105.69 KiB) Vizualizat de 2331 ori

Final_AB_10,5mA.jpg (100.88 KiB) Vizualizat de 2331 ori

Final_AB_22mA.jpg (118.47 KiB) Vizualizat de 2331 ori

[Mircea]

... n-aveti decât sa încercati variantele cu caracteristica patratica sau cubica (Hegglun). Eu le-am încercat dar, pentru simplitate, prefer "clasa" XD sau clasa AB cu polarizare adaptiva.

Daca se poate o referinta la polarizarea adaptiva. Multumesc.
Pot si o sa caut singur pe Internet (sunt cateva topcuri pe DIYaudio cu multe referinte), dar o referinta de la dvs face cat zece.

Din ce inteleg, masori curentul tras de amplificator (pe rezistentele din emitoare) si invers proportional variezi curentul de polarizare (tensiunea Vbe din superdioda). In acelasi timp, la semnal mic te asiguri ca ai un curent de polarizare minim (dar suficient). Altfel spus, ai o variatie neliniara la semnal mic, si una liniara la semnal mare.

Hegglun e IanHegglun de pe DYIaudio?

[Mircea]

... n-aveti decât sa încercati variantele cu caracteristica patratica sau cubica (Hegglun). Eu le-am încercat dar, pentru simplitate, prefer "clasa" XD sau clasa AB cu polarizare adaptiva.

Daca se poate o referinta la polarizarea adaptiva. Multumesc.
Pot si o sa caut singur pe Internet (sunt cateva topcuri pe DIYaudio cu multe referinte), dar o referinta de la dvs face cat zece.

Din ce inteleg, masori curentul tras de amplificator (pe rezistentele din emitoare) si invers proportional variezi curentul de polarizare (tensiunea Vbe din superdioda). In acelasi timp, la semnal mic te asiguri ca ai un curent de polarizare minim (dar suficient). Altfel spus, ai o variatie neliniara la semnal mic, si una liniara la semnal mare.

Hegglun e IanHegglun de pe DYIaudio?