Re: Cele 10 mari minciuni audiofile
Scris: Mar Iul 06, 2021 12:40 am
Subscriu la muzica obositoare. Ascult muzica variata, de la show-uri de pe Broadway, trec prin clasica, hip-hop, anii 60-70-80-90, rock, pop, metale grele si foarte grele. Insa exista muzica de ma irita instantaneu. Cu cat e mai nenaturala, sau fortata sa fie epica sau simplu pompoasa, cu atat mai mult o rejectez.
Alteori e pur si simplu sunetul care imi da dureri de cap, efectiv obosesc dupa ce ascult muzica.
In ceea ce priveste muzica virtuosilor... mereu m-a lasat cam rece. Asa si personajul din video de mai sus. Este prea teatral si oarecum fals. Multi canta fara a fi muzicieni educati. Altfel spus sunt muzicanti.
Un prieten vechi imi explica acum vreo 30 de ani cat de interesant era ritmul bateriei dintr-un cantec Police. Era in contratimp. In loc de bum-bum-tac-bum-bum-tac era bum-bum-tac tac-bum-bum. Alt exemplu arpegiile lui Satriani, etc. M-a lasat rece maiestria asta, cu toate ca sunt muzicieni de-i respect.
Dar prefer oricand un muzician care adauga o nota de personalizare in detrimentul unei interpretari impecabile... dar terne. Asa si cu subiectul din video de mai sus, inregistrarea originala avand o nota personala cu acele chestii atipice.
NB: eu vorbesc din pozitia melomanului, care daca isi aduce aminte de un solo de chitara dupa 30 de ani, atunci sigur acea interpretare a fost pe gustul meu. Gust needucat si simplist, insa orice e produs cu placere si din suflet este mult mai important decat un maestru care te sufoca cu nspe arpegio si note de nu ai timp sa le numeri.
Alteori e pur si simplu sunetul care imi da dureri de cap, efectiv obosesc dupa ce ascult muzica.
In ceea ce priveste muzica virtuosilor... mereu m-a lasat cam rece. Asa si personajul din video de mai sus. Este prea teatral si oarecum fals. Multi canta fara a fi muzicieni educati. Altfel spus sunt muzicanti.
Un prieten vechi imi explica acum vreo 30 de ani cat de interesant era ritmul bateriei dintr-un cantec Police. Era in contratimp. In loc de bum-bum-tac-bum-bum-tac era bum-bum-tac tac-bum-bum. Alt exemplu arpegiile lui Satriani, etc. M-a lasat rece maiestria asta, cu toate ca sunt muzicieni de-i respect.
Dar prefer oricand un muzician care adauga o nota de personalizare in detrimentul unei interpretari impecabile... dar terne. Asa si cu subiectul din video de mai sus, inregistrarea originala avand o nota personala cu acele chestii atipice.
NB: eu vorbesc din pozitia melomanului, care daca isi aduce aminte de un solo de chitara dupa 30 de ani, atunci sigur acea interpretare a fost pe gustul meu. Gust needucat si simplist, insa orice e produs cu placere si din suflet este mult mai important decat un maestru care te sufoca cu nspe arpegio si note de nu ai timp sa le numeri.
