server1.itcarad.ro/forum

Recent am demolat un televizor vechi de tipul Rubin 102, de unde am recuperat lampile, transformatoarele si o parte din restul pieselor. M-am bucurat in special de lampile 6J1P, copiate de rusi dupa 6AK5 (SUA).

https://en.wikipedia.org/wiki/6AK5

Mai aveam cateva zeci de astfel de lampi, din recuperari si cumparate in anul 1991 de la un magazin din Motru (aparent proveneau din stocurile de la unitatile service ale UCECOM). Sunt pentode de RF (mici si dragalase) proiectate in anii '40 (in timpul ww2) pentru amplificatoarele de frecventa lntermediara (pana in 100 de MHz) ale instalatiilor RADAR de pe avioane.

https://ia600306.us.archive.org/5/items ... 5_text.pdf
https://core.ac.uk/download/pdf/36724397.pdf
https://web.pa.msu.edu/people/edmunds/C ... rf_amp.pdf

Cautand date despre rezistenta echivalenta de zgomot a acestor pentode, am dat peste un articol interesant preluat din revista QST (02/1966).

https://www-robkalmeijer-nl.translate.g ... r_pto=wapp
https://worldradiohistory.com/Archive-D ... 966-02.pdf
https://worldradiohistory.com/Archive-DX/QST/

Acolo este dat un tabel cu performantele de zgomot ale lampilor utilizate (la timpul respectiv) frecvent in radioreceptoare. Rezistenta echivalenta de zgomot este calculata (pe unor formule stabilite de inginerii de MIT si de la RCA - Radiotron), lipsind din cataloage datele respective.

Foarte laudate erau lampile 6EH7/EF183 si 6EJ7/EF184, de tipul (constructiv) frame grid. Acestea au grila de comanda (G1) realizata cu sarma de diametru mic si bine intinsa pe un suport cadru, la distanta mica (zeci de um) de catod. Au panta mare si timpul de tranzitare (de electroni) a spatiului catod-G1 mic, consecinta fiind ca amplifica la frecventa mare si au rezistenta echivalenta de zgomot mai mica.

In tabelul respectiv mi-a sarit in ochi lampa 6FS5, cu rezistenta de zgomot foarte mica, ca a triodelor. Am cautat datele de catalog si am aflat ca de fapt este o hexoda (numita si shadow grid pentode).

http://www.nj7p.org/Tubes/PDFs/Frank/093-GE/6FS5.pdf
https://frank.pocnet.net/sheets/049/6/6FS5.pdf
http://www.nj7p.org/Tubes/PDFs/Frank/093-GE/6FG5.pdf
http://www.nj7p.org/Tubes/PDFs/Frank/04 ... m/6GU5.pdf


La pentode zgomotul este mai mare decat la triode din cauza fluctuatiei curentului electronic al catodului intre anod si grila ecran (zgomot de partitie). Daca se micsoreaza curentul prin grila ecran, zgomotul pentodelor se apropie de cel al triodelor, pentru o transconductanta (panta) data.
In cazul lampilor beam hexode se interpune intre grila de comanda (G1) si grila ecran (G3) o grila (G2) pusa la potentialul electric al catodului, care focalizeaza electronii astfel incat sa nu mai ajunga la grila ecran. Grilele G2 si G3 au spirele aliniate. Dezavantajul este tensiunea anodica mai mare, de ordinul 275 V, la pentodele obisnuite fiind de 100-200 V.

https://frank.pocnet.net/sheets/102/e/EF8.pdf
https://frank.pocnet.net/sheets/046/e/EF8.pdf
https://frank.pocnet.net/sheets/204/e/EF8.pdf
http://www.r-type.org/exhib/aaa0468.htm

Extrem de ciudate mi s-au parut a fi lampitele rusesti de tipul rod pentode. Cand am vazut prima data o astfel de lampa, in dulapul cu piese de la radioclub, am fost putin socat. Nu vedeam anodul si grilele, ca la lampile obisnuite, doar niste sarme. Am zis ca sunt porcarii facute de rusi (marfa facuta de Ivan, din dalta si din ciocan). Ulterior am citit despre ele si mi-am dat seama ca sunt lampi performante (merg pana la 200 MHz).

https://www.radiomuseum.org/forum/summa ... todes.html
http://www.radicalvalves.com/russian/ru ... entodes-1/
https://www.diyaudio.com/community/thre ... pe.324149/

Ar fi bine sa cititi despre ele si chiar sa cumparati cateva (sunt vandute de forumisti).

Cu lampi se mai lucreaza mai mult la nivel de hobby si de catre audiofili. Au caracteristica de transfer, Ia=f(Ug1), data de legea 3/2 (adica Ia depinde de tensiunea G1-catod la puterea 1,5). La tranzistoarele cu efect de camp dependenta este parabolica (Id depinde de Ugs la puterea a 2-a), iar la tranzistoarele bipolare dependenta este exponentiala. Lampile sunt mai liniare decat tranzistoarele si au distorsiuni audio si de intermodulatie (RF) mai mici.
Cu reactie negativa locala si tranzistoarele sunt liniarizate (in special FET-urile) si pot merge la fel ca tuburile electronice.

Sper ca v-a placut povestea asta.

Lampile 6J1P nu sunt bagate in seama la valoarea lor, se vand la pret mic (nu ca mi-as dori sa le creasca pretul). Printre audiofili exista un soi de desconsiderare fata de lampile considerate de RF, de fapt cu capacitate de reactie scazuta, cu transconductanta mare si cu zgomot intern scazut. Cu siguranta se pot construi preamplificatoare audio excelente cu EF184 (EF80, 6J1P etc). Cand sunt folosite pentode, trebuie ca tensiunea anodica sa fie suficient de mare (peste 100V) pentru ca tubul sa functioneze strict la curent limitat, sa nu intre in zona de curbura a caracteristicii anodice. Astfel se asigura liniaritate comparabila cu a triodelor. Amplificarea cu pentode este mai mare ca la triode si efectul Miller este mult redus. Pentru mentinerea defazajului la nivel redus (si stabilitatea cu reactie negativa globala) este bine ca dupa etajul amplificator cu pentoda sa se puna un repetor de tensiune pe catod (cu trioda sau tot cu pentoda-legata ca trioda).
Am vazut numeroase scheme de amplificatoare industriale cu pentode in partea de preamplificare.

Pe mine nu ma intereseaza amplificatoarele audio cu lampi, decat sa le construiesc - eventual, sau la nivel de 1-2W, la radioreceptoare. Ma plictisesc repede de orice muzica.
Cu lampi as mai construi preselectoare (UL-UM-US), sau radioreceptoare simple. In acest sens prefer lampile cu rezistenta echivalenta de zgomot mica (sub 1 kohm, dar si mai bine sub 300 ohmi).
Lampa 6J1P are rezistenta de zgomot intre 1,8 si 3,7 kohmi , in functie de gradul de uzura (si implicit de valoarea transconductantei) . In AFI merge foarte bine, dar nici in etajele de intrare RF nu i se simte zgomotul de fond in benzile de unde scurte, unde zgomotul benzii este mare.
O lampa mai buna (Gm=10mA/V) si mai noua este 6J38P, tot heptala si practic inlocuitor direct al 6J1P (au acelasi gabarit).

http://istok2.com/data/?mmm=1531
http://klausmobile.narod.ru/td/list_e.htm
http://ds.agavaceae.ru/similar.php
https://radiolamp.net/news/908-analogi- ... chnik.html

Ma refer mai mult la lampile rusesti pentru ca astea au fost disponibile la pret mic.
Una dintre cele mai performante pentode, in privinta zgomotului (Req=100 ohmi), este 7788 (SUA), echivalenta cu E810F (Philips) si cu 6J52P (ruseasca). A fost proiectala pentru amplificatoarele de sarcina electrica ( detectoare cu Ge impurificat cu Li, racite cu azot lichid) de la spectrometrele gama (masurare de radiatii, determinarea radionuclizilor).
O lampa cu zgomot mic (Req=240 ohmi) este 6J43P. Are doi anozi, care se pot lega impreuna (Gm=29mA/V), practic este de nivelul de performanta al lampii E280F.
Am cumparat in anul 1991 cateva 6J38P, 6J43P, 6H24P (ECC89) si 6F3P (ECL82) de la ucrainenii care veneau cu remorcile pline cu lampi, atasate la masinile Lada.
Desi erau ieftine, lucrand in invatamant (prof de fizica) si avand salariul de mizerie absoluta, nu mi-am permis sa cumpar toata gama de lampi vandute de ucraineni. Cred ca proveneau (furaciuni) de la instalatiile RADAR.
O lampa buna (panta mare si zgomot mic) este si 6F12P (trioda-pentoda), daca dati de ea sa stiti ca merita sa o cumparati.
Ca sa nu fiti suparati ca nu aveti astfel de lampi, sa stiti ca orice lampa este buna la nivel de hobby. Sa nu aruncati niciuna.

Am spus deja ca detin zeci de lampi 6J1P. Specific acestor lampite este ca nu se "afuma" dupa ce sunt folosite mult timp, arata aproape ca noi. Nu poti sa-ti dai seama de gradul de uzura decat daca le masori emisia catodica. Voi face ordine in stocul respectiv si le voi testa pe toate. Nu am catometru la dispozitie, dar pot sa-mi dau seama in ce stare sunt daca le masor curentul anodic (la tensiune mica - zeci de volti) in comparatie cu alte 6J1P noi (garantate). Din fericire detin o astfel de lampa noua (6J1P-E) capatata in anul 1990 de la un inginer care lucra la radarul meteorologic din localitate (rusesc, cu lampi, la nivelul anilor 1950). Lampa respectiva a fost "reparata" de mine, avea filamentul dezlipit la un capat de firul de legatura cu terminalul. Tot lotul de 6J1P-E de rezerva avea defectul asta. Mergeau cateva ore si din cauza vibratiilor puternice produse de grupul electrogen (motor electric trifazat + generator pe 400 Hz) li se dezlipea firul respectiv, nu apucau sa le scada emisia catodica.
Am reparat lampa respectiva astfel:
- am legat in serie cu filamentul un bec de 40W (asa imi amintesc), am alimentat la 220V, am dat un bobarnac (lovitura cu degetul) si din vibratie capatul filamentului s-a atins de firul de la care se dezlipise. In acel moment s-a produs o flama (arc electric) in interior si filamentul a ramas lipit de firul de unde se dezlipise.
In conditii normale lampa va merge fara probleme.
Masurarea curentului anodic se face cu lampa conectata in montaj de dioda. Grila de comanda si grila ecran sunt legate la anod.
Daca tensiunea anodica este mai mare de 30V, s-ar putea ca Ig1 sa fie prea mare (supraincalzire) si este preferabil ca G1 (grila de comanda) sa se lege la catod (masurare Ia cu Ug1=0V).
Lampile cu emisie catodica scazuta (sub 50% din valoarea normala) le voi folosi strict in scop didactic.

Cu tot respectul, lampa 6J1P este tetrodă nicidecum pentodă așa cum arată simbolul folosit de dvs în postare!.... Am și eu vreo 15 bucăți parte noi, parte folosite.... dacă vede un începător postarea, ia drept bună informația că 6J1P este pentodă... Postați vă rog, o erată sau modificați desenele... Multumesc!

Lampa 6J1P este pentoda, insa nu v-ati dat seama pentru ca nu i-ati studiat datele de catalog, sa vedeti ca are grila supresoare legata intern la catod.
https://www.radiomuseum.org/tubes/tube_6j1p.html
https://www.istok2.com/data/456/
https://eandc.ru/upload/iblock/a5d/ihau ... uujngg.pdf
https://eandc.ru/pdf/lampa/6j1p.pdf
Am desenat schemele cu Circuit Maker, care nu are in libraria de componente pentode cu grila supresoare legata intern la catod, de asta apare conexiunea externa.
Cred ca ar trebui sa va stergeti dumneavoastra comentariul rautacios.

Majoritatea pentodelor au grila supresoare legata la un terminal (conectat la soclu). Lampa 6J1P (=6AK5=6F32=EF95) a fost proiectata sa mearga in amplificatoare pana la 400 MHz si din acest motiv s-a preferat ca grila supresoare sa se conecteze intern la catod, pentru inductanta minima a legaturii.
In schimb lampa 6J2P (6Ж2П = 6AS6) are conexiune la grila supresoare. Este mai putin folosita decat 6J1P.
https://www.radiomuseum.org/tubes/tube_6j2p.html
Si pentoda EL84 (audio - putere) are grila supresoare conectata la catod.
https://www.radiomuseum.org/tubes/tube_el84.html
Este considerata echivalenta cu 6P14P, care de fapt este o tetroda cu fascicule dirijate.
https://www.radiomuseum.org/tubes/tube_6p14.html
Tetrodele cu fascicule au carateristica anodica ca la pentode si din acest motiv sunt incluse in categoria pentodelor.