server1.itcarad.ro/forum

https://www.hifiengine.com/manual_libra ... 2100.shtml

Un canal pârlit.
Este prima oară când ascult așa ceva

Vad ca e o constructie mai veche dar solida, ce ne poti spune despre sunet? Cum presteaza fata de alte modele similare pe care le-ai mai reparat? Mersi anticipat pt feedback.

addybiru scrie: Vin Dec 16, 2022 3:40 pm Vad ca e o constructie mai veche dar solida, ce ne poti spune despre sunet? Cum presteaza fata de alte modele similare pe care le-ai mai reparat? Mersi anticipat pt feedback.

Ce pot spune despre sunet? Îmi cumpăr și eu unu.
Să facă pereche cu MC275 pe care îl am de câțiva ani.

Schema nu are nimic iesit din comun, daca spui ca suna bine, asta imi confirma ca pe prim plan conteaza calitatea componentelor si nu neaparat complexitatea schemei. Ce ai pus in final? Ma gandesc la MJ15003 sau 15024...cam astea sunt de incredere de la Motorola/OnSemi. Sau ai gasit ceva mai "smechere"?
Ai putea sa masori inductanta autotrafului de iesire pe firele de intrare? Cred ca in primul rand de acolo e o smecherie cu sunetul, mai greu de reprodus "in the house"...

Pai defapt cam are mai multe chestii iesite din comun.......
Odata are iesire prin traf si asta la un etaj de iesire tranzistorizat complet.
Pe urma etajul de iesire este alimentat la +/-35V iar etajele "din fata" sint alimentate la, ATENTIE, 80 (90) V. Am mai vazut amplificatoare cu etajele de comanda alimentate la o tensiune mai mare decit etajul final dar cu doar 10-20V in plus pe ramura dar acesta are 55V mai mult.
Si se mai pot gasi diferente fata variantele clasice.

Adevarat, banuiesc ca sunt si in etajul de intrare tranzistoare rapide, tensiunea asta mai mare ajuta la slew-rate si o excursie mare a semnalului audio. Cred ca asta e si motivul pt. care unii apreciaza amplificatoarele hibride, gen Nishiki sau Mugen, din Elektor, care au etaje de intrare pe tuburi, dar alimentate la tensiuni corecte, nu la 24V...asa ceva am mai vazut, in ceva amplificator pro de peste 1000W, dar poate ca aici e mai mult ca de obicei. Insa autotransformatorul pe iesire e chiar un add-on interesant, de aia am si intrebat daca se poate masura sau macar aproxima inductanta lui, sau macar un raport de transformare.
Din acelasi motiv cineva imi lauda un amplficator de linie japonez, care tot asa iesea prin transformator, atat pe 4...8 ohmi, cat si pe iesirea de 100V. Din pacate nu am reusit sa gasim unul asemanator pt. a face stereo, dar intr-adevar avea un sunet placut, asemanator cu lampile. Nu am masurat nimic dar nu era ceva de calibrul celui de aici, un TOA din anii 80, construit pt. cu totul altceva decat auditii hi-fi. Insa era facut ca un tanc, genul de amplificator care merge 24 din 24.
Amplificatorul ala avea si condensator pe iesire, nu avea tensiune de alimentare simetrica. Amicul l-a folosit ca subwoofer apoi l-a vandut.
***
Aici insa e altă ligă si ma astept ca autotransformatorul ala de iesire sa fie ceva solid, cu peste 10H inductanta...depinde si de impedanta de intrare. Daca nu e prea tarziu si se mai poate masura, cred ca ar fi si altii curiosi despre asta...

La un etaj de iesire cu tranzistori nu mai este asa de critica valoarea inductanta foarte mare a primarului pt a putea sa scoata bass si nici capacitatea interna intre bobine nu mai limiteaza asa de drastic frecventele inalte pt ca tranzistorii au o impedanta de iesire muuuuult mai mica decit tuburile. Deci din punct de vedere al benzii de frecventa un traf il comanzi mult mai usor cu tranzistori pastrind si o banda audio rezonabila.

Da, poate cei 10H anticipati de mine au fost din reflex, gandindu-ma la tuburi, evident ca e impedanta mica, mai ales ca nici alimentarea nu e foarte mare.
In sensul asta ma gandeam de mult la un amplificator SE in clasa a cu tranzistor pe iesire si transformator cu intrefier, alimentat la o tensiune mai mare...dar deocamdata e doar o idee...am vazut asa ceva intr-un televizor color JVC din anii 70, era acolo cam 120V alimentarea, traf de iesire si tranzistor gen BU205. Traf de iesire si difuzor de 8 ohmi.
***
Ar fi interesant de analizat la amplificatorul de fata motivul pt. care au pus transformator de iesire, ca pot fi mai multe, nu doar sunetul. Ma gandesc la adaptarea de impedanta...printre altele. La noi sunt relativ exotice difuzoarele de 16 ohmi, nu si la japonezi...
L.E.: cand am spus "la noi" m-am gandit la europeni, nu strict la români...

În amplificatorul de putere s-au luat masuri pentru favorizarea producerii de armonici pare: etajul pilot e configurat ca "oglinda de curent cu multiplicare" iar sarcina sa nu este sursa de curent constant (nici macar bootstrap) ci un simplu rezistor. Din caza asta este necesara o tensiune de alimentare mare pentru acest etaj.
La alte modele ale firmei, autotransformatoarele de la iesire sunt si ele incluse în bucla de reactie.

franzm scrie: Dum Mai 21, 2023 7:10 pm În amplificatorul de putere s-au luat masuri pentru favorizarea producerii de armonici pare: etajul pilot e configurat ca "oglinda de curent cu multiplicare" iar sarcina sa nu este sursa de curent constant (nici macar bootstrap) ci un simplu rezistor. Din caza asta este necesara o tensiune de alimentare mare pentru acest etaj.
La alte modele ale firmei, autotransformatoarele de la iesire sunt si ele incluse în bucla de reactie.

Așa si este !
Factorul de multiplicare al oglinzii de curent este de 25x și da , față de un etaj VAS configurat ca amplificator cu emitor comun , oglinda de curent Widlar merge lejer la zeci de MHz și favorizează armonicile pare ale fundamentalei , deoarece in cazul unei simetrii totale , armonicele pare tind să se anuleze .
Bine , nu toată lumea identifică secretele functionale ale acestei scheme ...