Un ECL82 SE mai altfel...

[carageae]

Ce parere aveti de schema asta? Pare interesanta, se poate traduce cu google, o sa fac si un pdf in engleza...dar nu ma prind ce se poate pune in loc de sursa aia de cc....
http://www.ne.jp/asahi/evo/amp/6bm8z/report.htm

[SSB]

Se gaseste de cumparat direct componenta:
https://ro.mouser.com/ProductDetail/Sem ... cJ1g%3D%3D
https://my.rs-online.com/web/p/constant ... es/0253768

[VAX]

Schema respectiva este dubioasa. In primul rand nu vad de ce ar fi necesar cuplajul in curent continuu, din moment ce iesirea se face prin transformator. Al doilea aspect negativ este ca sarcina activa cu trioda duce la cresterea amplificarii, dar si a capacitatii Miller de la intrarea tranzistorului, consecinta fiind reducerea benzii de trecere la cativa KHz, daca sursa de semnal are rezistenta interna chiar si de 1 kohm (la valori mai mari este dezastru).
Dioda limitatoare de curent se poate inlocui cu un JFET si un reistor in sursa, cum se arata in aceasta nota de aplicatii:
https://www.vishay.com/docs/70596/70596.pdf

Am simulat schema respectiva cu Circuit Maker, am analizat si functionarea unor variante mai bune.
O varianta ar fi ca la schema initiala sa se puna o cascoda cu doua tranzistoare in locul unui singur tranzistor. Amplificarea etajului cu trioda (pe simulator) este aproximativ 170 si banda de trecere depaseste 20 KHz.
Alta varianta ar fi sa se modifice radical schema, sa fie o cascoda cu tranzistor si trioda, cu cuplaj (clasic) prin condensator cu pentoda. Amplificarea etajului cu trioda se reduce mult (la cateva zeci), dar banda de trecere este mult peste 20 KHz.

Din pacate nu mai pot sa atasej schemele (stat out).

[VAX]

Postez schemele simulate pe un site extern, ca sa nu ramana discutia neterminata.
https://ibb.co/S0yYP8k
https://ibb.co/NtTNZKM
https://ibb.co/hKqY5rG

[carageae]

Multumesc, intre timp am facut rost de sursa aia originala de CC, jfet-ul respectiv nu il am pe stoc. Am mai achizitionat ceva "diode" asemanatoare, am avut o comanda la Mouser si spre surpriza mea am gasit mai multe asemenea surse.
Nu stiu ce sa zic de schema, chiar banda de trecere de cativa khz nu cred sa aiba, omul zice ca foloseste niste trafuri bune, greu de gasit si la ei. Sunteti sigur de acuratetea modelului de tub simulat? Stiu ca am mai intalnit situatii bizare cand in simulare colegii indicau una, iar montajul practic arăta cu totul altceva. Nu ma pricep la simulari, dar colegi care se pricep mi-au spus ca in functie de model rezultatele au diferit enorm de la un model de tub la altul. Singurii care au reusit pana acum sa simuleze ceva cu tuburi si sa confirm in practica sunt domnii Olimpiu Lazaroiu şi Cosmin Iordache, ce au simulat si am realizat eu in practica s-a confirmat. Puteti indica si ce putere maxima la un nivel acceptabil de distorsiuni ati obtinut cu cele trei variante simulate?
Nivelul tensiunii de intrare e cam nerealist, dar e ok, bine ca nu e peste 0.7V. Am vazut multe scheme de amplificatoare gandite pt. nivelul de 2V la iesirea CD playerelor stand-alone. Eu am si surse "vintage" care scot in jur de 300--350mV, dar 100mV e putin chiar pt. anii 70...sau e tensiunea efectiva?

[VAX]

Simulez cu Circuit Maker, care este un progam excelent, dar de nivel didactic. Are in libraria de componente decat trei tipuri de triode si trei tipuri de tetrode. Transformatoarele sunt date ca bobine cuplate, cu inductantele (ideale - L1,L2) si factorul de cuplaj magnetic stabilite de utilizator.
Desi are limitari, acest program ma ajuta sa inteleg cum merg multe circuite. Important este sa-l setez corect.

In ce priveste banda de trecere redusa, este de la efectul Miller la intrarea tranzistorului (in baza), pentru ca trioda lucreaza ca sarcina activa si rezulta o amplificare mai mare decat la sarcina rezistiva. Amplificarea mare duce si la cresterea capacitatii de la intrare, efectul fiind reducerea benzii de trecere, daca sursa de semnal are rezistenta interna mare. Banda de trecere se ingusteaza chiar de la intrarea in baza tranzistorului. In masura timpului disponibil, am sa pun mai multe capturi de ecran de la simulari.

Revin la schema conceputa de mine, cu cascoda tranzistor-trioda. Amplificarea etajului respectiv este de aproximativ 95, mai mare decat la o trioda simpla. Daca tranzistorul are beta mare (>500), atunci si impedanta la intrare este de sute de kohmi. Rezistenta din emitor are ca efect liniarizarea tranzistorului si il face sa accepte tensiuni (de semnal) de sute de milivolti, fara sa distorsioneze. Efectul negativ este reducerea amplificarii, dar nu deranjeaza prea mult pentru ca rezistenta de sarcina din anodul triodei este de valoare mare si rezulta suficienta amplificare.
Distorsioneaza etajul final cu tetroda, pentru ca lucreaza fara reactie negativa. Este ca la orice amplificator de acest tip. La putere mica distorsiunile sunt nesemnificative.

Nu mai pot sa postez schemele, cred ca am depasit spatiul alocat pe forum.

[VAX]

Despre efectul Miller am discutat la alta postare, puteti sa cititi de acolo.

viewtopic.php?t=280

[VAX]

S-ar putea sa construiesc si eu un amplificator stereo cu ECL82, dar dupa schema proprie.
https://ibb.co/1bmWwnx

Pentru auditie la nivel mic sau in casti, rezistorul din catodul pentodei nu mai este decuplat prin condensatorul electrolitic. Reactia negativa locala liniarizeaza functionarea pentodei.

==========================================

M-am uitat mai cu atentie pe schema data de japonez (Shinichi Kamijo) si m-am lamurit de ce a folosit cuplajul in cc intre trioda si pentoda. Catodul triodei este la potential mare (aproape 100 V) si ca sa nu apara diferenta de potential periculoasa intre catod si filament, filamentul este legat la catodul pentodei si este adus la potential mare (apropiat de al triodei).
Este o complicatie data de utilizarea sarcinii active. Se pierde multa energie pe rezistorul din catodul pentodei (rezulta si caldura) si s-a marit tensiunea anodica. A aplicat la lampi ceva specific tranzistoarelor (sarcina activa). Sunt pentru schemele clasice, verificate din mosi-stramosi.
Etajul cu sarcina activa are amplificarea mai mare de cateva ori decat cel cu sarcina rezistiva, dar nu merita sa va complicati cu asa ceva la lampi. Sa nu va legati la cap fara sa va doara.

========================================

Postez si raspunsul in frecventa al diverselor variante.

ECL82_SA.jpg (103.23 KiB) Vizualizat de 2562 ori

ECL82_cascoda.jpg (116.91 KiB) Vizualizat de 2562 ori

ECL82_cascoda2.jpg (113.39 KiB) Vizualizat de 2562 ori

Amp_ECL82_cascoda_sa.jpg (99.42 KiB) Vizualizat de 2562 ori

ECL82_cascoda__SA.jpg (122.44 KiB) Vizualizat de 2561 ori

=============================================

La schema data de japonez ar merge bine un tranzistor BD139, selectat pentru beta mare (>200) si cu zgomot mic. Pentru ca suporta Uce>100V si are putere disipata mai mare ca BC-urile.

Nu este necesar sa va complicati cu schema cu sursa de curent constant, folositi varianta cu dioda Zener.
http://www.ne.jp/asahi/evo/amp/6bm8z/6bm8zZD.gif
In paralel cu dioda Zener sa puneti un condensator de 100 uF (minim) impreuna cu unul nepolarizat (multistrat - neinductiv) de minim 0,1 uF, ca sa eliminati zgomotul generat de dioda.
Schema asta, cu catodul triodei alimentat din colectorul tranzistorului (sursa cu rezistenta interna mare) este sensibila la brumul de retea care ajunge in catod prin capacitarea si rezistenta de pierderi filament-catod. La schemele clasice catodul este pus la masa (in c.a.) prin condensatorul de decuplare.

[VAX]

Am simulat si functionarea variantei cu dioda Zener.

Amp_ECL82_modificat_Zener.jpg (66.99 KiB) Vizualizat de 2555 ori

Amp_ECL82_modificat_Zener_F.jpg (41.33 KiB) Vizualizat de 2555 ori

Amplificarea etajului cu sarina activa este aproximativ 120. Se observa ca s-a folosit circuit cascoda cu tranzistoare, care practic elimina reducerea benzii de frecventa prin efect Miller.
Astept intrebari, altfel nu mai postez la acest topic.

[franzm]

Simulez cu Circuit Maker, care este un progam excelent, dar de nivel didactic. Are in libraria de componente decat trei tipuri de triode si trei tipuri de tetrode. Transformatoarele sunt date ca bobine cuplate, cu inductantele (ideale - L1,L2) si factorul de cuplaj magnetic stabilite de utilizator.
Desi are limitari, acest program ma ajuta sa inteleg cum merg multe circuite. Important este sa-l setez corect.

Cu simulatorul e o treaba simpla: ce bagi, aia iasa. De aceea e foarte important sa analizati o schema în primul rând cu ajutorul simulatorului dintre urechi, ca sa-l citez pe un clasic în viata, RST, AKA MarkS, AKA Felix C.
Daca modelele nu sunt complete si corecte, nu au cum sa iasa rezultate plauzibile. Am vazut ca sunteti constient de acest lucru si ca ati completat de multe ori cu elemente de circuit care sa corecteze deficientele modelelor incomplete din biblioteca, de ex. rezistenta serie a unor bobine, etc.
În schema japonezului, datorita conectarii anodului triodei la anodul pentodei, capacitatea grila-anod al triodei (3,6 - 4,7 pF) joaca un rol important. Încercati, va rog, sa simulati schema originala cu diverse valori ale acestei capacitati, chiar mult mai mari decât 4,7 pF. Si vedeti sa fie prezente si celelalte capacitati ale tubului. https://rudatasheet.ru/tubes/6f3p/
De ce nu folositi scari logaritmice pentru grafice?