Introducere in efecte de chitara electrica - overdrive, distors si fuzz
Scris: Lun Aug 26, 2024 12:28 am
Acest topic se vrea o introducere simpla in efectele de chitara electrica overdrive, distors si fuzz.
NB: sunt super incepator in domeniu, deci orice sugestie este binevenita. Cu atat mai mult daca gresesc cu ceva.
Orice aspirant la zdranganitul din chitara va folosi un efect (pedala) in voiajul lui muzical. Exista sute si mii de efecte pe piata (ca functii si ca cost), plecand de la 30$ (Behringer, si alte chinezarii pe eBay), pana la mii de $ per bucata.
Pe acest topic vreau sa explic diferentele intre overdrive, distors si fuzz. Toate sunt efecte care distorsioneaza semnalul dozei chitarii. Postez 3 scheme simple (si simplificate) ale unor efecte celebre, precum si simulari LTSpice ca sa aduc un suport vizual explicatiilor mele.
Overdrive - am folosit schema efectului Ibanez Tube Screamer TS808.
Overdrive-ul va distorsiona semnalul in felul in care un amplificator cu tuburi o va face: rotunjind colturile, adica un soft-clipping.
Recunoastem o schema de overdrive caci ea va contine in bucla de amplificare 2 diode in configuratie antiparalela. Aceste diode introduc efectul de soft-clipping fara a modifica factorul de umplere. Semnalul rosu (Vout_od) in simularea de mai jos.
PS: Stiu ca e bizar sa vorbesc de factor de umplere cata vreme suntem in oarecum sinusoidal, dar o sa vedeti de ce specific acest fapt cand o sa discutam fuzz-ul.
Distors (Distortion) - am folosit schema efectului ProCo RAT (prima versiune).
Distorsul va distorsiona semnalul in felul in care un amplificator caruia i se cere sa amplifice mai mult decat tensiunea lui de alimentare: taie pur si simplu varfurile sinusoidei, adica un hard-clipping, cat sa dea in semnal dreptunghiular, fara a modifica factorul de umplere. Semnalul albastru (Vout_dist) in simularea de mai jos.
Recunoastem o schema de distors caci ea va contine dupa etajul de amplificare 2 diode in configuratie antiparalela la masa (pot fi si la plusul sursei de alimentare in anumite configuratii). Aceste diode introduc efectul de hard-clipping.
Fuzz - am folosit schema efectului Fuzz Face.
Fuzz-ul va distorsiona semnalul la modul la care semnalul devine dreptunghiular, insa va modifica si factorul de umplere. Semnalul albastru-verde (Vout_fuzz) in simularea de mai jos.
Nu stiu cum recunoastem o schema de fuzz
. Dar sigur il percepem auditiv: ne imaginam niste albine intr-o cutie de conserve 
.
Nota generala: cele 2 diode in configuratie antiaparalela pot fi si siruri de 2-3 diode in serie (pe fiecare sens), pot fi LED-uri, pot fi Mosfet-uri. Configuratia si numarul componentelor determina nivelul unde limitarea (clipping-ul) apare. Cu cat sunt ma multe, cu atata trebuie ca semnalul sa fie mai mare cat sa fie limitat.
Astea sunt schemele studiate:
Astea sunt simularile. Avem mai multe curbe suprapuse caci am cerut sa se simuleze cu variatia potentiometrelor in 10 trepte (10% din valoare la fiecare curba). Am simulat cu potentiometre liniare, dar acolo trebuiesc logaritmice (curba tip A).
NB: sunt super incepator in domeniu, deci orice sugestie este binevenita. Cu atat mai mult daca gresesc cu ceva.
Orice aspirant la zdranganitul din chitara va folosi un efect (pedala) in voiajul lui muzical. Exista sute si mii de efecte pe piata (ca functii si ca cost), plecand de la 30$ (Behringer, si alte chinezarii pe eBay), pana la mii de $ per bucata.
Pe acest topic vreau sa explic diferentele intre overdrive, distors si fuzz. Toate sunt efecte care distorsioneaza semnalul dozei chitarii. Postez 3 scheme simple (si simplificate) ale unor efecte celebre, precum si simulari LTSpice ca sa aduc un suport vizual explicatiilor mele.
Overdrive - am folosit schema efectului Ibanez Tube Screamer TS808.
Overdrive-ul va distorsiona semnalul in felul in care un amplificator cu tuburi o va face: rotunjind colturile, adica un soft-clipping.
Recunoastem o schema de overdrive caci ea va contine in bucla de amplificare 2 diode in configuratie antiparalela. Aceste diode introduc efectul de soft-clipping fara a modifica factorul de umplere. Semnalul rosu (Vout_od) in simularea de mai jos.
PS: Stiu ca e bizar sa vorbesc de factor de umplere cata vreme suntem in oarecum sinusoidal, dar o sa vedeti de ce specific acest fapt cand o sa discutam fuzz-ul.
Distors (Distortion) - am folosit schema efectului ProCo RAT (prima versiune).
Distorsul va distorsiona semnalul in felul in care un amplificator caruia i se cere sa amplifice mai mult decat tensiunea lui de alimentare: taie pur si simplu varfurile sinusoidei, adica un hard-clipping, cat sa dea in semnal dreptunghiular, fara a modifica factorul de umplere. Semnalul albastru (Vout_dist) in simularea de mai jos.
Recunoastem o schema de distors caci ea va contine dupa etajul de amplificare 2 diode in configuratie antiparalela la masa (pot fi si la plusul sursei de alimentare in anumite configuratii). Aceste diode introduc efectul de hard-clipping.
Fuzz - am folosit schema efectului Fuzz Face.
Fuzz-ul va distorsiona semnalul la modul la care semnalul devine dreptunghiular, insa va modifica si factorul de umplere. Semnalul albastru-verde (Vout_fuzz) in simularea de mai jos.
Nu stiu cum recunoastem o schema de fuzz
. Dar sigur il percepem auditiv: ne imaginam niste albine intr-o cutie de conserve .Nota generala: cele 2 diode in configuratie antiaparalela pot fi si siruri de 2-3 diode in serie (pe fiecare sens), pot fi LED-uri, pot fi Mosfet-uri. Configuratia si numarul componentelor determina nivelul unde limitarea (clipping-ul) apare. Cu cat sunt ma multe, cu atata trebuie ca semnalul sa fie mai mare cat sa fie limitat.
Astea sunt schemele studiate:
- Comparatie efecte - schema toate.PNG (121.45 KiB) Vizualizat de 1015 ori
- Comparatie efecte - simulare toate.PNG (75.25 KiB) Vizualizat de 1015 ori